In urma cu vreo 10-12 ani, cei care aveau telefon mobil erau privilegiati. Clasa de sus. Barosanii. Domnii directori. Nu era un accesoriu pentru muritorul de rand, ci doar pentru cei teribil de inzestrati la buzunar.Aveai mobil? Te puteai trezi a doua zi la gazeta: “ia uitati, oameni buni, cat fura X! Poza exclusiva- Domnul X isi permite si telefon mobil! ” Anii au trecut iar in prezent s-a intors roata cu totul : “Vai de mine, nu ai telefon mobil? Incredibil! Esti cumva dereglat la mansarda? Esti cumva vreun freaky-man?” Din moment ce aproape orice homeless are telefonul in buzunar (ba mai are si internet pe mobil!!!) , astazi un om fara celular in dotare e privit ca o ciudatenie a societatii.

La fel stau lucrurile si pe internet, mai cu seama in cadrul retelelor de socializare. Undeva la sfarsitul lui 2009 renuntam cu drag la conturile pe care le aveam atunci pe hi5/facebook/myspace, considerandu-le inutile. In proportie de 99% sau chiar mai mult, asa si sunt, nu mi-am schimbat deloc parerea. Si totusi… iti scrie un prieten: hai sa iti arat cum mi-am redecorat casa! Sau o prietena: intra si tu sa vezi poze cu micuta mea! Are doar cateva luni! Si exemplele pot continua – de fiecare data , primeam link de facebook. Dar fara cont reactivat adio poze! Nu puteam vedea mai nimic. Asa ca, volens-nolens, mi-am reactivat contul de facebook, desi raman la parerea ca per total, retelele de socializare sunt cele mai mari tampenii de la inventarea internetului incoace.

Daca insa prezenta pe Facebook reprezinta singura varianta prin care mai pot tine legatura cu prieteni plecati departe (sau varianta prin care descopar oameni noi) atunci …faca-se voia netului ! Daca vrei sa “dai cu addul”, ma gasesti pe Facebook AICI.    

Dacă ţi-au plăcut vreodată (şi încă îţi plac) piese precum “Right Here Waiting”, “Hazard”, “Endless Summer Nights” ,” Silent Scream”,  “Now and forever” sau “Don’t Mean Nothing”, e o veste bună pentru tine. Richard Marx va susţine un concert în România în decursul lui 2010 în cadrului turneului său european. Nu cred că se cunoaşte deocamdată locaţia şi data exactă, ( 1 noiembrie, Bucuresti – Sala Palatului) dar omul trece şi pe la noi pentru un show. Sau cel puţin el aşa zice. Great news !

Despre cretinismele de care mă lovesc în fiecare zi. Despre nenorociţii infecţi din clasa politică în frunte cu marinarul chior, despre cocalarii care populează străzile şi haifaivul, despre preţul benzinei. Despre fotografie – sau mai degrabă despre ce-am mai citit interesant pe tema asta. Despre nervii care mă apucă atunci când văd cum arată străzile din oraşul în care locuiesc. Despre muzică şi muzici, despre întâmplări faine şi oameni interesanţi. Despre mine. Despre tine. Despre câte şi mai câte.

Însă pentru toate astea e nevoie de două lucruri: timp şi chef.  Cu timpul liber stau mai prost (din fericire!) iar în orele (zilele) libere…recunosc: prefer să fac altceva. În principal activităţi în “real life”, poze şi – cel mai important, întâlniri cu oameni dragi mie. Iar pe internet… cât mai rămâne timp, am destule de citit şi destule lucruri de povestit cu alţi oameni dragi mie care fizic nu pot fi aproape.  Şi atunci, cel puţin pentru o vreme până îmi fac “ordine” în program, mai uşureanu cu blogul. Mai poftiţi totuşi din când în când! Tot veţi mai găsi mici updateuri sau rânduri mâzgălite în blog…

De la Viţa de Vie până la Shania Twain şi Jimmy LaFave- play and enjoy.

Uneori, uploadarea de poze-autoportret într-o bancă de imagini (despre care o să scriu mai pe larg cu altă ocazie) poate avea “consecinţe” dintre cele mai… interesante. Cum ar fi, de exemplu, faptul că mutra mea e o prezenţă constantă în pagina de sex a citynews.ro. Lucru pe care îl găsesc extrem de simpatic. Aşadar, fetelor, ascultaţi îndemnul celor de la Citynews: “Faceţi-mă fericit” !

“Stimate cititor, începând cu ianuarie revista Esquire apare o dată la 2 luni. Abonamentul dvs. se va prelungi după numărul de apariţii.”

Am primit SMSul astăzi. E primul semn. Mai întâi rărim apariţiile, apoi eventual mai “rămânem” o vreme doar online după care închidem prăvălia. Păcat. Esquire e  o revistă foarte ok, chiar dacă mai ajung să vadă lumina tiparului şi articole mai subţirele. Sper să nu li se tragă de la coperta cu Băse pe care au ales-o în mod nefericit pentru primul număr din 2010…

De când cu era digitală, tot poporul are acum acces la aparate foto dintre cele mai diverse, mult prea mulţi se visează artişti fotografi, iar site-urile de profil gen Flickr  sunt pline cu milioane (sau miliarde?) de imagini ale celor pasionaţi de fotografie.

Totuşi, un procent destul de mic din acele milioane îl reprezintă fotografiile care te fac să tresari, sau care te lasă pur şi simplu mut de uimire. Să obţii o imagine extraordinară nu e la îndemâna oricui. Pe lângă dotările tehnice de vârf de care ai nevoie (şi care costă enorm!), îţi mai trebuie talent, muncă multă, inspiraţie, răbdare (un reportaj foto wild-life reuşit poate dura luni de zile, de exemplu) sau pur şi simplu noroc. Să fii fotograful potrivit la locul potrivit, pentru a surprinde o secundă memorabilă sau pentru a obţine un cadru superb.

Anual, agenţiile de presă precum şi diverse publicaţii grupează cele mai bune fotografii ale anului din diferite domenii iar apoi le publică fie pe site-urile proprii, fie în diverse expoziţii (la noi Jurnalul Naţional a făcut o expoziţie de acest gen). Mai jos sunt imagini pe care noi, cei care suntem doar pasionaţi de fotografie , doar sperăm ca într-o bună zi în viaţa asta să le putem realiza.

Acordaţi-vă o parte din timpul vostru urmărind Fotografiile Anului 2009 -  de la Reuters şi Time. Merită!

Pictures of the Year 2009 – REUTERS

The Year in Pictures 2009 – TIME

şi ca “bonus” – ” Cele mai frumoase fotografii ale lumii vii”, publicate de revista Descoperă. Enjoy!

Că e plin internetul de rătăciţi în viaţă, nu mai e o noutate. Că un site precum eva.ro nu îţi poate oferi,  cu siguranţă, răspunsuri pentru dilemele vieţii se ştie. Că site-ul e, cel mai probabil, o comunitate plină cu virgine şi telenoveliste care îl au drept idol pe Dan Diaconescu,  e de asemenea un lucru binecunoscut. Dar că naivitatea poate exista într-o concentraţie atât de mare într-o singură persoană, asta deja mi se pare de-a dreptul colosal.
Fiind abonat la alertele Google legate de Târnăveni am primit în urmă cu ceva vreme textul de mai jos, postat pe eva.ro de un user pe nume krisztina_25 pentru …dna Vesta. Cum, nu ştiţi cine e dna Vesta? Vai de mine! La zid cu voi, muritori de rând inculţi! Dânsa e “astroloaga” de serviciu pe respectivul site, carevasazică se ocupă cu lecturatul în stele, ghicind viitorul şi răspunzând (gratis?) maimuţelor rangutiste online.

Mesajul e mai jos:
krisztina_25
bună d-na vesta! va rog nu-mi mai ocoliţi întrebarea!este a 7-a oară când va adresez această întrebare!?
aşi vrea să ştiu dacă voi avea un alt copil (mai am o fetiţă de 6 ani)sunt născută în odorheiul secuiesc ,12-20-1981,21:25 iar sotu în tarnaveni 27-11-1976 momentan stăm în lupeni judeţul hunedoara.vă rog doamnă vesta am mai pus întrebarea asta de 7 ori.

Dar cum madam Hanorac întârzie răspunsul pe site pentru a 7-a oară (ruşine, mamaie!) mi-am luat libertatea de a-i răspunde eu curioasei, fie şi pentru simplul fapt că mesajul ei m-a făcut să râd una bună . Dacă aveţi şi alte sugestii , completaţi lista, loc mai e destul!
Dragă Krisztina,
-în primul rând, dacă ai văzut că madam Vesta nu îţi răspunde 6 ori la rând, ar fi trebuit să te întrebi singură: măi, oare nu sunt dobitoacă? oare nu întreb prostii demne de un copil preşcolar?
-dar dacă tot eşti curioasă să afli, iată: în cazul în care vrei să ai încă un copil, ţin neapărat să îţi spun că nu privind la stele vei şti dacă e albă sau neagră. excepţie face cazul în care priveşti astrele în timp ce faci sex cu soţul în aer liber, de preferat în zonă montană. Iar dacă suspectezi vreo problemă de sănătate, Doamne-fereşte, atunci fuga la un doctor, nicidecum la debitat inepţii pe eva.ro !
-dacă primul copil are deja 6 ani , e timpul să treci din nou la treabă! Prea mulţi ani au trecut şi -citind mesajul tău- tind să cred că hoinăreşti prea mult pe siteuri idioate şi ai ajuns să crezi că pe copii îi aduce barza. Nu ştiu cum fac femeile în Odorheiu Secuiesc prunci, dar crede-mă, noi toţi ceilalţi adoptăm o cu totul ALTĂ metodă ! Fetiţa cum a venit pe lume? A prezis-o madam Vesta?
-legat de asta, dna astrolog nu te poate ajuta cu nimic. Eventual să îţi aprindă o lumânare la biserică pentru “fertilitate” şi, dacă e binevoitoare, pentru “luminarea minţii”. Asta în cazul în care în spatele pseudonimului nu se ascund nişte cocalari care se… cocoşează de râs citind inepţiile tale.
Treci aşadar la treabă, scutură-te de praf şi fă-ţi soţul fericit. Numai AŞA vei afla, după o vreme , dacă vei mai avea un copil sau nu. Lasă internetul, lasă întrebările idioate şi spor la lucru ! Ah, da: doamnă Vesta, totuşi. Vă rog eu, mult de tot . Răspundeţi-i acestei femei. Au trecut deja luni de zile! E şi perseverentă, e şi doritoare. Nu e păcat să îi ocoliţi răspunsul?

Nu, nu eu, desigur, ci o poză “creaţie proprie”   Fotografia mea, “Moment de iarnă“, realizată în cursul iernii trecute, a fost aleasă pentru coperta numărului din decembrie al revistei “Public Greenery” din Polonia.

Ştiu că lauda de sine nu miroase deloc a bine, nici mie nu îmi plac lăudăroşii, dar ăsta e unul dintre cele mai frumoase “cadouri” pe care le poate primi un fotograf amator, iar eu l-am primit chiar acum, în decembrie. E o bucurie pe care era imposibil să nu o menţionez şi pe blog – iar dacă aveţi drum prin Polonia, daţi o raită pe la chioşcuri – poate mai găsiţi un număr şi pentru mine!

Una dintre bucuriile unui fotograf, fie el amator sau profesionist, e să îşi vadă imaginile publicate sau prelucrate în diverse locuri şi moduri. Despre publicări, cu altă ocazie. Acum doar depre prelucrări. Am primit recent două picturi , având ca sursă de inspiraţie două poze de-ale mele. Continue Reading »