Despre cretinismele de care mă lovesc în fiecare zi. Despre nenorociţii infecţi din clasa politică în frunte cu marinarul chior, despre cocalarii care populează străzile şi haifaivul, despre preţul benzinei. Despre fotografie – sau mai degrabă despre ce-am mai citit interesant pe tema asta. Despre nervii care mă apucă atunci când văd cum arată străzile din oraşul în care locuiesc. Despre muzică şi muzici, despre întâmplări faine şi oameni interesanţi. Despre mine. Despre tine. Despre câte şi mai câte.
Însă pentru toate astea e nevoie de două lucruri: timp şi chef. Cu timpul liber stau mai prost (din fericire!) iar în orele (zilele) libere…recunosc: prefer să fac altceva. În principal activităţi în “real life”, poze şi – cel mai important, întâlniri cu oameni dragi mie. Iar pe internet… cât mai rămâne timp, am destule de citit şi destule lucruri de povestit cu alţi oameni dragi mie care fizic nu pot fi aproape. Şi atunci, cel puţin pentru o vreme până îmi fac “ordine” în program, mai uşureanu cu blogul. Mai poftiţi totuşi din când în când! Tot veţi mai găsi mici updateuri sau rânduri mâzgălite în blog…
Anul 2009 a fost pentru mine, anul contrastelor. Cu părţi foarte bune, dar şi cu PREA multe părţi proaste. Fără să intru în detalii. 2010 nu se anunţă un an prea grozav, ba mai rău, zilnic la tv ne sperie bau-baul numit criză. Chiar şi aşa, mi-am mai păstrat, ca “rezervă”, o mică doză de optimism. N-o fi dracul chiar atât de negru! Îmi doresc ca în 2010 să îi am pe toţi cei dragi aproape, să fiu sănătos şi să fie un pic mai bine din toate punctele de vedere. La fel vă doresc şi vouă, ba chiar mai mult decât atât. An nou fericit!
Se dă o listă cu 200 de activităţi diverse. Iei lista şi marchezi cu bold cele pe care le-ai făcut deja. La sfârşit, tragi linie şi vezi cam pe unde te situezi, câte ai “marcat” până în ziua de astăzi, din cele două sute. Dacă n-ai bifat nici măcar 10 şi ai trecut de 30 de ani, pune-ţi nişte semne de întrebare!
(Lista e “reloaded”, o avusesem publicată şi pe vechiul blog, înainte ca acesta să se “prăbuşească”, ocazie cu care am pierdut-o) Ei bine, ia sa vedem: Continue Reading »
Tastez zilnic zeci, sute sau mii de cuvinte. Apăs ore în şir litere şi cifre, le cunosc pe de rost aşezarea, încât am învăţat să tastez corect fără să mai privesc tastatura. Mă uit amuzat la un om care butonează keyboardul stângaci, doar cu un deget sau două, gândindu-mă că ăsta trebuie să fie un mare dezavantaj. Dar când vine vorba de scrisul de mână, lucrurile se schimbă. Simple formulare, semnături sau -ocazii rare- adrese pe plicuri sau vederi. Astea sunt situaţiile în care mă folosesc de scrisul de mână. Şi asta se vede. Dacă ar trebui să “ţin pasul” în scris acum, după o dictare, n-aş reuşi, chiar dacă în urmă cu câţiva ani aveam o oarecare viteză şi la capitolul ăsta. Anii au trecut însă repejor, iar scrisului de mână i-am pierdut utilitatea. Chiar dacă o scrisoare clasică are de 100 de ori mai mult farmec decât un e-mail scris cu times new roman, prefer şi eu să folosesc varianta electronică, gândindu-mă doar la utilitate şi la rapiditatea transmiterii mesajului, decât la nota personală pe care o dă petecul ăla de hârtie scris “de mână”.
Dacă o fi de bine sau de rău, n-am idee. Un lucru ştiu sigur însă: scriu mult mai încet şi mai urât (asta fără să fi avut vreodată un scris de mână demn de laudă).
Dar tu? Mai foloseşti scrisul de mână? Foloseşti exclusiv calculatorul sau ai continuat să scrii utilizând pixul/creionul/stiloul chiar şi după ce ai terminat liceul sau facultatea? Mai ştii să mâzgăleşti un bileţel “post-it” sau adaugi doar memento-uri pe mobil?
Am primit, mă conformez! Am încărcat cele aproape 2000 de piese de pe hard în playlistul din winamp, am setat pe shuffle şi… ăsta-i rezultatul:) De la bun început: pe cuvânt de onoare că nu am aranjat nimic intenţionat. Aceasta este ordinea exactă în care au pornit în winamp cele 22 de melodii, ca răspunsuri la întrebările de mai jos. Am râs bine de tot făcând jocul La unele întrebări însă, potrivirea cu titlurile e excepţională !
Comentarii recente